Stai calm…

Stai calm… Nu te cert. Doar spun adevărul… pe ritm. …. Eu trăgeam la relație, tu trăgeai la timp, Eu ziceam „hai să facem”, tu ziceai „mai simt”. Eu puneam bani, plan, direcție clară, Tu puneai pauză… și dispăreai iară. Când era greu, aveai telefonul închis, Când era bine, apăreai din vis. Eu vorbeam de „noi”, tu de „vedem”, Eu construiaam ceva, tu schimbai sistem. Nu voiam averi, nu voiam palate, Doar să fim doi… nu eu și jumătate. Și dacă trag linie, simplu calcul: Eu eram motorul, tu erai ambalajul. Am tras, am tras, ca boul la plug, Tu ziceai „te iubesc”, da’ suna a truc. Am tras, am tras, până m-am prins, Că eram într-o relație… singur convins. Am tras, am tras, da’ gata, stop, Nu mai car pe nimeni care dă doar „hop”. Dacă-i relație, tragem la fel, Nu eu locomotivă și tu… bagaj de hotel. Când ceream respect, ziceai că-s prea dur, Când ceream adevăr, deveneam „insecure”. Tu făceai greșeli și le puneai pe mine, Eu făceam ordine, tu făceai ruine. Te supăra logica, Te deranja clarul, Eu voiam viitor, Tu voiai doar decorul. Și partea cea mai tare, sincer, Nu era că greșeai — Era că jurai pe ochi frumoși Că eu sunt ăla care strică ce făceai. Eu trăgeam pentru doi, fără să clipesc, Tu trăgeai concluzii… și atât, firesc. Știi ce m-a salvat? Faptul că m-am trezit. Că dacă mai trăgeam mult… Ajungeam să mă trag singur la fund. Am tras, am tras, da’ m-am oprit, Că dragostea cu unul singur… e mit. Acum trag pentru mine, clar și curat, Cine vrea lângă mine… să tragă la fel, nu pe ascuns, nu pe „poate”, nu pe „las’ că vedem”, nu pe jumătate.