Lyrics
(Intro – melodic, french movie)
Un acoperiș în seară, orașul aprins sub noi,
Un pahar și-o așteptare care începe pentru doi.
(Verse 1 – calm)
S-au întâlnit întâia oară sus, pe Acoperișul Varșoviei luminat,
El o aștepta de două ore, singur la un pahar de vin turnat.
Nu știa cine va veni și nu voia promisiuni prea mari,
Doar să vorbească simplu, peste oraș și peste felinare.
Ea a urcat cu obrajii calzi, încă roșii de abur și vară,
Cu miros de saună și noapte care încet coboară.
Au desfăcut o sticlă și-au rămas deasupra luminilor din zbor,
Până când noaptea s-a așezat peste acoperiș și peste dor.
(Chorus)
Împreună,
Irina și Petru,
Sus în avion,
Sub pătură-n tren.
Împreună,
Noi doi, fără greu,
Prin cer și prin drum,
Împreună — mereu.
(Verse 2 – Praga)
Mai târziu — Praga, cu poduri vechi și aer de poveste,
Pe Podul Carol atingea statui, șoptind dorințe nepovestite.
Cu fruntea aproape de piatra rece, cu ochii plini de zori,
Iar el o privea tăcut, fără să știe nimic despre dor.
Au băut absint amar în Submarinul Galben din centru,
La Anděl au cerut Ochiul Magic, rotund și limpede pentru ei doi.
După miezul nopții a venit la el fără explicații sau decor,
Și dimineața i-a găsit liniștiți, în același început de dor.
(Chorus)
Împreună,
Irina și Petru,
Sus în avion,
Sub pătură-n tren.
Împreună,
Noi doi, fără greu,
Prin cer și prin drum,
Împreună — mereu.
(Verse 3 – Viena & Mare)
La Viena, într-o cameră cu tavan înalt și liniște adâncă,
Tramvaiele vechi desenau cercuri lente, metalice, încă.
S-au plimbat prin Prater și-au urcat în Roata Mare peste oraș,
Au împărțit Sachertorte și cafea, la aceeași masă, fără grabă, fără pas.
Au plecat cu Fiat Panda într-o dimineață spre mare,
La Vama Veche au mâncat ouă Benedict privind valurile-n zare.
I-a ales rochii albe mișcate ușor de vântul sărat,
Și-au dansat până la răsărit pe Boleroul lui Ravel, prelung și așezat.
(Chorus)
Împreună,
Irina și Petru,
Sus în avion,
Sub pătură-n tren.
Împreună,
Noi doi, fără greu,
Prin cer și prin drum,
Împreună — mereu.
(Verse 4 – Cities montage)
La București râd în Quantic până târziu, fără măsură,
Adina, Radu, Diana și Corina la aceeași masă sigură.
La Casa Capșa, prăjituri și cafea cu gust de altădată,
La Café Slavia în Praga, timp care curge încet și nu se grăbește niciodată.
La Hamburg au fost pe o navă cu vântul tăind marea rece,
La Köln au râs pe montagne russe, ca și cum nimic nu trece.
La Šamorín au dansat la bal sub lumini care se frâng ușor,
Prin galerii și opere au adunat seri peste seri, decor peste decor.
(Chorus)
Împreună,
Irina și Petru,
Sus în avion,
Sub pătură-n tren.
Împreună,
Noi doi, fără greu,
Prin cer și prin drum,
Împreună — mereu.
(Bridge – proposal)
Într-un teatru vechi unde a răsunat cândva Mozart,
Sub candelabre grele și tavan înalt.
El a îngenuncheat fără spectacol și fără martori,
I-a pus un inel în palmă și a întrebat-o încet dacă vor fi doi pentru tot.
(Final verse – distance)
Nu sunt mereu împreună, dar se caută zilnic în gând,
Între plecări și sosiri, în aeroport, în vânt.
Au învățat răbdarea, între dor și început nou,
Și acolo unde se regăsesc, totul începe din nou.
(Final Chorus x2)
Împreună,
Irina și Petru,
Sus în avion,
Sub pătură-n tren.
Împreună,
Noi doi, fără greu,
Prin cer și prin drum,
Împreună — mereu.
Împreună,
Irina și Petru,
Sus în avion,
Sub pătură-n tren.
Împreună,
Noi doi, fără greu,
Prin cer și prin drum,
Împreună — mereu.
